Dictionar Medical

Chisturile ovariene sunt pungi cu lichid situate la suprafata overelor. Multe femei dezvolta chisturi ovariene la un moment dat in viata. Cele mai multe chisturi provoaca foarte putin disconfort (sau deloc) si sunt inofensive. Majoritatea chisturilor ovariene dispar fara tratament  in termen de cateva luni. Cu toate acestea, chisturile ovariene (in special cele care se rup) pot produce simptome grave.

SEMNE SI SIMPTOME

Pentru a afla daca aveti un chist ovarian nu trebuie sa va bazati numai pe simptome. De fapt este posibil sa nu aveti nici un simptom. Sau daca aveti, simptomele pot fi similare cu cele ale altor boli, precum: endometrioza, boala inflamatorie pelvina, sarcina ectopica sau cancerul ovarian. Chiar si diverticulita si apendicita pot produce semne care sa mimeze un chist ovarian rupt. Este insa important sa observati orice simptom sau schimbare in organismul dvs si sa stiti care simptome sunt serioase.

Daca aveti un chist ovarian este posibil sa aveti urmatoarele semne si simptome.
     - menstruatii neregulate
     - durere pelviana, constanta sau intermitenta care poate iradia in spate
     - dureri pelviene chiar inainte de menstruatie sau inainte de a se termina
     - durere in timpul actului sexual
     - durere in timpul defecatiei sau senzatie de presiune in colon
     - greata, varsaturi
     - senzatia de greutate in abdomen
     - senzatie de presiune asupra vezicii urinare sau a rectului (dificultate in a goli vezica urinara complet)

Simptomele care necesita consultarea medicului cat mai rapid cu putinta sunt:
     - durere abdominala sau pelviana brusca si severa
     - durere insotita de febra sau varsaturi

CAUZE

Pe ovarele dvs cresc in fiecare luna anumite formatiuni asemanatoare unui chist, numite foliculi. Foliculii produc estrogen si progesteron si elibereaza ovulul in perioada de ovulatie. Uneori, un folicul normal continua sa creasca. Cand acest lucru se intampla, se numeste chist functional. Aceasta inseamna ca a inceput in timpul ciclului menstrual. Exista doua tipuri de chisturi functionale:
     Chist folicular. Cam la mijlocul ciclului menstrual, glanda pituitara elibereaza un hormon numit hormon luteinizant, care semnaleaza folicului sa elibereze ovulul. Cand totul merge conform planului, foliculul elibereaza ovulul care coboara prin trompele uterine. Un chist folicular incepe sa apara atunci cand hormonul luteinizant nu este eliberat intr-o cantitate suficienta. Rezultatul este un folicul care nu se rupe si nu elibereaza ovulul. In schimb creste si se formeaza un chist. De obicei chisturile foliculare sunt inofensive, cauzeaza dureri rareori si dispar singure dupa 2 sau 3 cicluri menstruale.
     Chistul luteinizant. Cand hormonul luteinizant este eliberat, ruperea foliculului produce cantitati mari de estrogen si progesteron in vederea conceptiei. Uneori deschizatura prin care este eliberat ovulul, se inchide si incepe sa se acumuleze fluid, foliculul transformandu-se in chist. Cu toate ca acest chist dispare de obicei singur in cateva saptamani, poate sa creasca pana la 10 cm in diametru si sa sangereze in interiorul sau, sau sa rasuceasca ovarul cauzand dureri. Daca se umple cu sange, chistul se poate rupe cauzand hemoragie interna si durere acuta. Medicamentele de fertilitate folosite pentru a induce ovulatia, maresc riscul de aparitie al unui astfel de chist. Acest chist nu impiedica si nu ameninta o eventuala sarcina.

DIAGNOSTIC

Un chist ovarian poate fi depistat in timpul unui examen pelvian. In cazul in care este suspectat un chist, medicul recomanda mai multe teste pentru a determina tipul si pentru a decide daca este nevoie de tratament. Medicul va observa:
     - forma
     - dimensiunea
     - componenta; este umplut cu lichid, este solid sau mixt? Un chist umplut cu fluid nu este susceptibil de a fi canceros. Pentru chisturile mixte sau solide sunt necesare  si alte evaluari.

Proceduri pentru a identifica tipul de chist.

     Test de sarcina. Un test de sarcina pozitiv poate sugera ca suferiti de un chist luteinizant
     Teste cu ultrasunete. In aceasta procedura nedureroasa un aparat este folosit pentru a emite si receptiona ultrasunete. Aparatul poate fi trecut peste abdomen sau introdus in vagin pentru a crea o imagine a uterului pe un ecran. Imaginea poate fi fotografiata si analizata de medic pentru a determina daca exista un chist, pentru a determina pozitia lui si componenta.
     Laparoscopia. Medicul face o mica incizie in abdomenul dvs. si folosind un laparoscop vizualizeaza ovarele si scoate chistul.
     Testul pentru markerul CA 125. La femeile cu cancer ovarian, antigenul CA 125 are valori ridicate. Daca componenta chistului este mixta sau solida, medicul va solicita acest test pentru a determina natura canceroasa sau nu, a chistului. Nivelul ridicat al CA 125 poate sa apara si in boli necanceroase ca endometrioza, fibromul uterin si boala inflamatorie pelvina.

TRATAMENT

Tratamentul depinde de varsta, de tipul si dimensiunea chistului si de simptomele avute.
     Controlul periodic. Se recomanda reexaminarea la fiecare trei luni daca nu aveti simptome si testul cu ultrasunete indica un chist plin cu lichid.
     Anticonceptionale. Medicul va poate recomnda sa luati anticonceptionale pentru a reduce riscul aparitiei de noi chisturi la viitoarele cicluri menstruale. Contraceptivele orale ofera avantajul suplimentar de a reduce semnificativ riscul de cancer ovarian. Riscul scade cu cat perioada in care luati pastilele este mai mare.
     Chirurgia. Medicul va poate sugera scoaterea unui chist in cazul in care acesta este mare, nu arata ca un chist functional, creste sau nu dispare dupa 2 sau 3 cicluri menstruale. Chisturile care provoaca dureri trebuiesc scoase. Unele chisturi pot fi indepartate fara a fi nevoie sa sa indeparteze si ovarul. Altele nu pot fi indepartate decat daca este indepartat si ovarul. In cazul in care chistul este de natura canceroasa, medicul va recomanda histerectomia (indepartarea ambelor ovare si a uterului). Dupa menopauza riscul descoperirii unui chist canceros creste. De aceea medicii recomanda interventia chirurgicala mai des in cazul femeilor aflate la menopauza.
Desi nu exista nici o cale de prevenire, examinarile regulate  sunt un mod de a va asigura ca schimbarile produse la ovarele dvs sunt descoperite la timp.