Dictionar Medical

Glaucomul este o boala a nervului optic. Glaucomul se caracterizeaza printr-un mod special de deteriorare progresiva a nervului optic, care incepe de obicei cu pierderea vederii periferice. Daca boala nu este diagnosticata si tratata, poate progresa pana la pierderea totala a vederii. Glaucomul este de obicei asociat cu cresterea presiunii intraoculare. De fapt presiunea intraoculara crescuta cauzeaza de obicei deteriorarea nervului optic. In unele cazuri insa, glaucomul poate sa apara si la valori normale ale presiunii intraoculare. In lume, glaucomul este cauza principala a orbirii. Circa 6 milioane de persoane sunt oarbe la ambii ochi din cauza bolii.

SIMPTOME

Cele mai frecvente tipuri de glaucom (glaucomul cu unghi deschis si glaucomul cu unghi inchis) au simptome diferite.

Simptomele glaucomului cu unghi deschis includ
     - pierdere treptata a vederii periferice, de obicei la ambii ochi
     - in stadii avansate, vedere de tip tunel

Simptomele glaucomului cu unghi inchis includ:
     - durere oculara severa
     - greata si varsaturi
     - tulburari bruste de vedere in special in lumina slaba
     - vedere neclara
     - inrosire a ochiului
    - halouri in jurul obiectelor luminate

CAUZE

In mod normal forma partii frontale a globului ocular (camera anterioara a globului ocular) este mentinuta de un lichid numit umoare apoasa, care este produsa si eliminata, mentinand o presiune constanta intraoculara. In unele cazuri umoarea apoasa nu este drenata in mod corespunzator, dar motivul aparitiei acestui lucru nu este cunoscut. Cand acest lucru se produce, lichidul se acumuleaza intraocular provocand cresterea tensiunii intraoculare. Presiunea crescuta intraoculara lezeaza nervul optic producand scaderea progresiva a acuitatii vizuale.