Petrecem aproape o treime din viata dormind. Timpul nu este insa pierdut din moment ce aceasta „activitate” va permite organismului sa-si revina dupa o zi de efort. Un somn de buna calitate este esential pentru refacere.
O buna igiena a vietii, programe regulate, activitatea fizica de peste zi si conditii adecvate favorizeaza somnul: se doarme mai bine intr-o camera intunecoasa si silentioasa, la o temperatura apropiata de 18C. Stresul, ca si diverse agresiuni pot determina tulburari ale somnului, insomnii, care afecteaza performantele organismului.Alternanta somn-veghe se inscrie in mod normal intr-un ciclu de 24 de ore care cuprinde 16 ore de activitate si 8 ore de repaus. Fiecare ciclu cuprinde trei stari distincte de vigilenta: trezire, somnul lent si somnul paradoxal, care este asimilat visului.
In faza de trezire, corpul este tonic si ochii sunt atenti. Creierul primeste si manevreaza o cantitate de informatii: inregistrarea activitatii sale electrice arata unde neregulate si rapide, denumite unde beta. Chiar in afara oricarei activitati mentale, persista o usoara activitate cerebrala, ritmica si spontana. Ea se manifesta prin unde alfa, regulate si de amplitudine redusa.
Adormirea survine de regula spre ora 23. Corpul nostru incepe sa se destinda, dar un anumit tonus muscular persista. Pleoapele se inchid, iar miscarile oculare inceteaza. Activitatea cerebrala scade, fenomen care se traduce pe electroencefalograma prin unde ample, denumite unde delta.
Acest somn este impartit in 4 faze. Adormirea este o perioada scurta in timpul careia pot surveni halucinatii, imagini mentale care sunt percepute intr-o stare semiconstienta. Stadiile urmatoare sunt insotite de o slaba activitate cerebrala si corporala.
Somnul paradoxal apare dupa aproximativ o ora si 30 de minute. Este un episod de aproximativ 20 de minute, caracterizat de o scurta reactivare a activitatii cerebrale – visul – insotita de miscari oculare rapide. in paralele activitatea musculara este inhibata, iar corpul este ca si cum paralizat. Respiratia devine foarte neregulata.
Majoritatea gandurilor noastre iau nastere in timpul somnului paradoxal. Treziti brusc in plin vis, putem in general sa descriem in detaliu scena onirica. Dar amintirea se estompeaza rapid. Daca trezirea intervine in timpul somnului lent, orice rememorare a visului e imposibila.
In general se succed la vreo 5 cicluri de somn.
Care este utilitatea fiecarui somn? Nu o stim inca. Sigmund Freud a fost primul care a cercetat aceste zone mentale neexplorate.
Visele nu survin decat daca rezervele energetice ale creierului sunt suficiente. Ele consuma realmente mai multa energie decat starea de veghe. Unul dintre rolurile fundamentale ale somnului ar fi sa favorizeze aparitia viselor, acesta parand sa joace un rol capital in functiile noastre cerebrale. Ele consolideaza pe de o parte, memorarea anumitor episoade traite in timpul zilei si ar putea, sa participe la normalizarea comportamentelor noastre.
In final, se considera ca somnul paradoxal este necesar maturizarii sistemului nervos central la embrion si la sugar. Pana la varsta de 6 luni, el reprezinta jumatate din timpul de somn si stimuleaza probabil trezirea facultatilor intelectuale ale copilului mic.
